Comuna

Fondul forestier al comunei Valea Moldovei

 

Urme care dovedesc existenta unor asezari umane înca din epoca prefeudala s-au identificat în comuna Valea Moldovei nu departe de Caminul Cultural, unde s-a constituit situl arheologic „Necropola Tumulara” datat în secolul III-IV dupa Hristos.Comuna s-a dezvoltat într-o zona cu mare trafic comercial, în apropiere de drumurile comerciale ce legau Moldova de Transilvania si Maramures. Nu se stie cine a stapânit aceste tinuturi pâna la zidirea Manastirii Slatina, dar probabil localitatile Valea Moldovei si Mironu faceau parte din domeniul domnesc.Dupa întemeierea Manastirii Slatina de catre Alexandru Lapusneanu în anul 1558, Valea Seaca si Mironu trec în proprietatea manastirii, iar apoi în timpul stapânirii austriece si ulterior desfiintarii iobagiei, prin anii 1876-1878, mosia a fost vânduta boierului Victor Stârcea.

Evenimentele care au marcat evolutia social economica a comunei Valea Moldovei:

1. Perioada 1774-1918, când au loc :

•  colonizarea localitatilor si ridicarea gradului de civilizatie;

•  aparitia infrastructurilor (biserica si scoala);

•  aparitia evidentei cadastrale;

•  aparitia de noi mestesugari si organizarea acestora în bresle.

2. Perioada 1918-1945, când se remarca:

•  scaderea numarului populatiei si a efectivelor de animale prin evacuari si achizitii de razboi;

•  stoparea taierilor masive de padure;

•  dirijarea populatiei spre agricultura si cresterea animalelor.

3. Perioada 1945- 1989, când apar:

•  retele rutiere comunale, forestiere, asfaltarea, reteaua electrica, mijloace de comunicatie;

•  nationalizarea padurilor în anul 1948;

•  reforma agrara;

•  colectivizarea;

•  aparitia fenomenului de migrare a populatiei de la sate la orase.

4. Perioada 1989 - pâna în prezent:

•  desfiintarea colectivizarii;

•  retrocedarea terenurilor cu vegetatie forestiera, taieri masive de padure;

•  încetarea activitatii unor unitati economice si aparitia somajului;

•  migrarea populatiei de la oras la sat si orientarea spre agricultura si cresterea animalelor.

Pâna în anul 1967 comuna Valea Moldovei a avut denumirea de Valea Seaca. În perioada 1968-2003 comuna si-a schimbat denumirea în Valea Moldovei având în componenta sa si localitatea Capu Cîmpului, care în prezent a revenit la statutul de comuna. Satele componente ale comunei, Valea Moldovei si Mironu, au un istoric îndepartat si diferit.

Localitatea Valea Moldovei, sub denumirea veche de Valea Seaca, este atestata documentar, pentru prima data, într-un hrisov din timpul lui Alexandru Voda din anul 1453 prin care se confirma stapânirea logofatului Mihail asupra acestui sat.

Singurele urme istorice sunt cele cinci movile de pe islazul comunal, unde ar fi fost îngropati ostenii lui Stefan cel Mare dupa batalia de la Baia din 14 decembrie 1467. Locuitorii din Valea Moldovei au gasit bucati de lanci, sageti, de zale si monede vechi din epoci anterioare ceea ce dovedeste ca pe aceste locuri s-au purtat lupte.Alte urme care confirma existenta pe aceste locuri a unor vechi asezari umane, unde s-au gasit si vestigii de biserici, se afla pe Dealul Iancului si în partea vestica a actualului sat Valea Moldovei, spre padure, asezari care au avut de suferit de pe urma razboaielor si navalirilor straine. De asemenea se are în vedere ca în traditia satului a ramas ca amintire faptul ca la botul Dealului Iancului, unde au locuit pâna nu demult familiile Borsan, ar fi fost prima asezare a vetrei de sat, denumit pâna azi Todiresti. În acest loc s-au gasit urme care dovedesc ca a existat si o biserica, ceea ce înseamna ca acolo a fost o asezare cu mai multe familii. Se mai stie ca din cauza unor evenimente sociale (navaliri, neîntelegeri cu stapânii, batalii) sau poate din cauza inundatiilor oamenii s-au mutat în comuna Gainesti, astazi sat component al comunei Slatina.Se pare ca o parte din aceste familii s-au mutat spre padure, în zona vestica a satului actual Valea Moldovei, unde se spune ca s-au gasit urmele unei biserici sub padure, pe pamântul unde astazi locuieste familia Pomohaci Gheorghe. A doua biserica a fost lânga casa parohiala existenta, iar a treia este cea actuala. Din spusele batrânilor se crede ca ar fi fost o asezare pe locul numit „Chilia arsa” în padure, sau probabil un calugar ar fi avut acolo o chilie care din motive necunoscute ar fi ars. Astazi, în acest loc numit Arsita, locuitorii comunei au ridicat un Schit de calugari.În timpul boierului Stârcea au fost adusi de catre arendasii mosiei oameni din Ardeal pentru munca, care erau agricultori si crescatori de animale, în special oi.În perioada stapânirii austriece (1876-1878) au fost colonizati germanii, repatriati apoi în 1941. Numele initial al satului Valea Moldovei a fost Valea Seaca, nume dat dupa denumirea pârâului ce strabate satul de la vest la est .Numele nou de Valea Moldovei, a fost dat în 1967, dupa noua împartire administrativ teritoriala.

Satul Mironu îsi are numele de la un locuitor numit Miron, mester fierar, asezat în zona centrala a satului actual.

Se pare ca primul locuitor a fost numit „Ivan”, probabil venit din Putna, (probabil hutan) de la care vine numele de familie Ivanovici .În prezent familiile de rromi sunt cu mult mai numeroase decât familiile de români si locuiesc într-o comunitate separata de români.Celelalte familii s-au asezat în mijlocul satului lânga Miron, mesterul fierar, la care veneau locuitorii din Valea Moldovei sa-si repare uneltele agricole. Acestia spuneau: ”merg la Miron” si asa a ramas numele satului de Mironu.Aici au fost adusi tigani lingurari din Muntenia pentru a lucra pe mosia arendasilor, dar astazi majoritatea tiganilor sunt muzicanti.Satul Mironu a avut în continuare o evolutie istorica legata de cea a satului Valea Moldovei.

Close